XII. La gară A.
(călător şi vânzătoare)
– Două bilete de autobuz, vă rog!
– Doi lei!
– Poftiţi!
– Mulţumesc!
(călător şi prieten)
– Bună, Sandu! Ce faci?
– Ei, salut, Ionel! Merg la gară, plec la Iaşi cu acceleratul.
– Când te întorci ai timp să stăm de vorbă?
– Sigur, vino pe la mine! Mă întorc peste o săptămână.
– Drum bun!
B. (doi călători)
– Bună ziua!
– Bună ziua!
– Aveţi acest loc?
– Da, locul 5.
– Vă rog să verificaţi, şi eu am acest loc pe bilet.
– Imediat... A dat casiera două bilete cu acelaşi loc? Nu se poate... Vedeţi, tot locul 5 am şi eu pe biletul meu.
– În acest vagon?
– Sigur că da! Vagonul 7.
– Dar acesta nu e vagonul 7!
– Nu? Cum să nu?
– Îmi pare rău, este vagonul 6.
– Atunci acesta e locul dumneavoastră. Scuze! Îmi iau bagajele şi mă mut în celălalt vagon.
– În regulă. Vă ajut cu bagajele?
– Mulţumesc, dar mă descurc singur, am o singură valiză. Nu e grea. La revedere!
– La revedere!
C. (un tânăr şi un vârstnic, în tren)
– Bună seara!
– Bună seara!
– Mă bucur că nu călătoresc singur! Unde mergi, tinere?
– La Craiova.
– Eu merg la Băile Herculane. La tratament cu ape termale. Stau două săptămâni acolo. E frumos, am mai fost. Dumneata?
– Poftiţi?
– De ce mergi la Craiova?
– Am de făcut ceva acolo.
– Frumos oraş, Craiova. Am fost şi eu pe-acolo! Şi ce faci?
– Poftiţi?
– La Craiova! Ce faci la Craiova?
– Vizitez pe cineva...
– Aha, în vizită... Pe cine vizitezi?
– Domnule, dacă nu vă supăraţi, sunt obosit şi aş vrea să mă odihnesc. Dacă vreţi, vă dau să citiţi nişte ziare.
– E, ziare... Am şi eu câte pofteşti... Aş fi stat puţin de vorbă... Să-ţi spun despre Craiova...
– Poate mai târziu. Acum, vă rog, faceţi linişte. Vreau să dorm măcar o oră - două.
– Bine... Păcat... Ies pe culoar, poate găsesc vreun cunoscut...
D. După fiecare întrebare - pauză de douăzeci de secunde în care cursantul răspunde:
Cine conduce trenul?
Cine conduce maşina?
Cine vinde bilete de tren?
Cine controlează biletele călătorilor din tren?
Din ce se compune trenul?
Text recapitulativ
(călător şi casieră)
– Un bilet de clasa a II-a până la Sibiu, vă rog!
– Pentru rapidul 12, de la 22.30?
– Da.
– Îmi pare rău, nu mai sunt bilete!
– Nu se poate!
– Asta este, nu am ce face.
– Daţi-mi atunci unul la clasa I.
– Nici la clasa I nu mai sunt. S-au vândut toate bilete încă de acum o oră.
– Şi eu cum ajung la Sibiu?
– Cu trenul următor! Vă dau un bilet? Haideţi, că mai aşteaptă şi alţii!
– Ufff... La ce oră pleacă următorul?
– La 5.18.
– Şi eu ce fac toată noaptea?
(intervine nervos alt călător)
– Domnule, iei sau nu bilet? Eu pierd trenul, pleacă peste cinci minute!
– Stai, omule, nu te enerva, trebuie să mă gândesc... Unde stau toată noaptea?
– Ei, acum! Stai în sala de aşteptare, stai la hotel, treaba dumitale!
– Bine, bine... Daţi-i bilet domnului, că se grăbeşte, apoi daţi-mi şi mie unul la clasa a II-a pentru trenul de la 5.18 spre Sibiu...
– Mulţumesc că mă lăsaţi în faţă... Şi scuze pentru...
– Nu face nimic. Călătorie plăcută!